Fazele somnului sunt etapele prin care trece creierul în fiecare noapte: somn ușor, somn profund și somn REM, repetate în cicluri de aproximativ 90 de minute. Fiecare etapă are rolul ei, iar o noapte odihnitoare înseamnă o succesiune completă de cicluri, nu doar un număr de ore petrecute în pat.
Somnul pare uniform dacă îl privești din afară, însă în interior se petrec schimbări mari: ritmul inimii, respirația, temperatura corpului și activitatea electrică a creierului se modifică de la o fază la alta. Specialiștii le măsoară cu un aparat numit electroencefalograf, care înregistrează undele cerebrale.
Care sunt etapele somnului?
Somnul se împarte în două mari categorii: somnul non-REM (fără mișcări rapide ale ochilor) și somnul REM (în engleză, rapid eye movement). Somnul non-REM are trei etape, în clasificarea folosită astăzi.
- Etapa 1: adormirea. Durează câteva minute, respirația încetinește, mușchii se relaxează, iar trezirea e foarte ușoară. Uneori apare senzația de cădere, cu un tresărit brusc.
- Etapa 2: somnul ușor propriu-zis. Ritmul inimii scade, temperatura corpului coboară, iar creierul produce explozii scurte de activitate numite fusuri de somn. Un adult petrece aici cea mai mare parte a nopții.
- Etapa 3: somnul profund, cu unde lente. E faza în care e greu să fii trezit și în care corpul se reface cel mai mult.
- Somnul REM: creierul este foarte activ, ochii se mișcă rapid sub pleoape, iar mușchii mari sunt practic paralizați temporar. Cele mai multe vise intense apar aici.
Cum se repetă ciclurile în timpul nopții?
Un ciclu complet durează în medie 90–110 minute, iar într-o noapte de șapte-opt ore apar patru-cinci cicluri. Ordinea nu este aceeași pe tot parcursul nopții. În prima jumătate predomină somnul profund, iar în a doua, somnul REM se prelungește, ajungând la zeci de minute în ultimele cicluri.
De aceea, cine doarme prea puțin pierde mai ales somnul REM, care se află la finalul nopții. Consecințele se văd a doua zi în starea de spirit, în atenție și în felul în care ținem minte lucrurile. Cine vrea să înțeleagă mai bine felul în care visele se estompează în ultimele ore găsește explicații utile în articolul despre visul care dispare după trezire.
De ce contează somnul profund și somnul REM?
Somnul profund este asociat cu refacerea fizică. În această fază organismul eliberează hormon de creștere, iar creierul pare să elimine mai ușor produșii de metabolism acumulați în timpul zilei. Somnul REM este legat de procesarea emoțiilor și de fixarea amintirilor, deci de felul în care transformăm experiențele zilei în memorie de lungă durată.
Nu există încă o explicație definitivă pentru toate funcțiile somnului, iar cercetările continuă. Dar un lucru este constant în literatura medicală: lipsa de somn afectează concentrarea, reacțiile și buna dispoziție, iar pe termen lung este asociată cu probleme de sănătate.
Câte ore de somn îți trebuie?
Nevoia diferă cu vârsta și de la o persoană la alta. Adulții au nevoie, în general, de șapte până la nouă ore pe noapte. Copiii mici și adolescenții au nevoie de mai mult, iar vârstnicii dorm adesea mai ușor și mai fragmentat, fără ca asta să indice neapărat o problemă.
Mai important decât numărul exact este cum te simți în timpul zilei. Dacă te trezești odihnit, nu adormi pe canapea la prima ocazie și ai atenție bună, probabil că dormi suficient. Dacă ai nevoie de multe alarme și de cafea ca să funcționezi, merită să-ți verifici rutina. Informații generale despre rutina zilnică care ajută sănătatea găsești în materialul despre obiceiurile sănătoase de zi cu zi.
Ce poți face pentru un somn mai bun?
- Ore regulate: culcă-te și trezește-te cam la aceeași oră, inclusiv în weekend. Ceasul intern al corpului funcționează cel mai bine cu un program stabil.
- Cameră răcoroasă, întunecată și liniștită: temperatura potrivită este în general ușor sub cea din timpul zilei.
- Ecrane oprite cu o oră înainte: lumina albastră și conținutul stimulant întârzie adormirea.
- Cafeina doar în prima parte a zilei: efectul ei persistă ore bune în organism.
- Cina ușoară: mesele grele și alcoolul fragmentează somnul, chiar dacă la început par să te ajute să adormi.
Dacă ai probleme persistente, cum ar fi sforăitul puternic cu pauze în respirație, insomnia de multe săptămâni sau somnolența excesivă în timpul zilei, discută cu un medic. Unele tulburări, precum apneea în somn, se tratează, dar nu se rezolvă singure.
Întrebări frecvente
Contează momentul trezirii în cadrul ciclului?
Da. Trezirea din somn profund provoacă adesea o stare de buimăceală numită inerție a somnului, care trece după un timp. Din acest motiv, alarmele puse la minut precis nu garantează o trezire ușoară.
Visăm doar în faza REM?
Nu. Visele apar și în somnul non-REM, dar cele din faza REM sunt, de regulă, mai lungi, mai vii și mai ușor de reținut.
Un pui de somn în timpul zilei strică somnul de noapte?
Un pui de somn scurt, de 20–30 de minute, la începutul după-amiezii, de obicei nu deranjează. Somnul de zi prelungit sau târziu poate însă îngreuna adormirea seara.